Noul record mondial la crap se numeste Scar – “cicatrice”, un crap oglinda de 44,905 kg prins de pescarul englez Ambrose Smith in lacul Le Greviere, Dijon, Franta. Numele crapului vine de la dunga asemanatoare unei cicatrice pe care o are pe o parte a corpului. Pestele a muscat la boilies cu aroma de peste si fructe, iar drilul a durat circa 20 de minute. Vechiul record mondial ce data din ianuarie 2010 cantarea cu 2,267 kg mai putin si apartinea tot unui englez, Martin “Lucky” Locke, care prinsese tot un crap oglinda, tot in Franta.
Prohibitia in Romania in anul 2010
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Ordinul 8 din 15 ianuarie 2010 (Ordinul 8/2010)
privind prohibitia pescuitului in anul 2010
Publicat in Monitorul Oficial 109 din 18 februarie 2010 (M. Of. 109/2010)
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Ministerul Mediului si Padurilor
Avand in vedere Referatul comun de aprobare nr. 83 din 8 ianuarie 2010 al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura si nr. 113.113 din 1 februarie 2010 al Directiei generale protectia naturii si managementul ariilor naturale protejate din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor,
in temeiul:
-art. 12 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009;
-art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea in domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in raul Prut si in lacul de acumulare Stanca-Costesti, semnat la Stanca la 1 august 2003, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.207/2003;
-art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Regulamentul (CE) 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in conformitate cu politica comuna in domeniul pescuitului;
-art. 8 lit. A.e) din Hotararea Guvernului nr. 1.194/2008 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, cu modificarile si completarile ulterioare;
-art. 7 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 25/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, precum si al art. 15 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Padurilor,
ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale si ministrul mediului si padurilor emit urmatorul ordin:
Art. 1. -
(1) Se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in habitatele piscicole naturale, pe o durata de 60 de zile, in perioada 5 aprilie-3 iunie inclusiv, si in apele care constituie frontiera de stat, inclusiv golful Musura, pe o durata de 45 de zile, in perioada 5 aprilie-19 mai inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul ordin.
(2) Se interzice pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in raul Prut si in zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum si in lacul de acumulare Stanca-Costesti, pe o durata de 100 de zile, in perioada 1 aprilie-9 iulie inclusiv.
(3) Se interzice pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in fata gurii Dunarii – Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, pe o durata de 60 de zile, in perioada 5 aprilie-3 iunie inclusiv.
Art. 2. – In complexul Razim-Sinoe si lacurile litorale se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti si al altor vietuitoare acvatice, pe o durata de 90 de zile, in perioada 1 aprilie-29 iunie inclusiv.
Art. 3. – Se declara zone de refacere biologica/zone de protectie pentru resursele acvatice vii urmatoarele:
a) pe raul Prut, sectorul cuprins intre baraj Stanca-Costesti si confluenta cu raul Elan, in tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie;
b) Dunarea Veche, intre confluenta canalului Olguta cu Dunarea Veche si confluenta Dunarea Veche cu Canalul Sulina, Mm 13+1.000, pe o durata de 275 de zile, in perioada 1 martie-30 noiembrie inclusiv, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie, cu eliberarea imediata in mediul acvatic natural a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
c) sectorul de pe Dunarea Veche cuprins intre confluenta cu canalul Sulina, de la Mm 13+1.000 si pana la confluenta cu canalul Sulina, Mm 8+600, in tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie, cu eliberarea in mediul acvatic natural a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
d) lacul Gasca din complexul Somova-Parches, in tot timpul anului;
e) lacurile Erenciuc si Zmeica in tot timpul anului;
f) cursul vechi al bratului Sfantu Gheorghe din zonele rectificate, in tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie, cu eliberarea in mediul acvatic a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
g) pe bratul Sfantu Gheorghe, zona km 22-25, pe o durata de 107 zile, in perioadele 1 martie-15 aprilie si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
h) pe bratul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durata de 107 zile, in perioadele 1 martie-15 aprilie si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
i) pe Dunare, zonele Mm 52-57 (Isaccea) si Mm 64-80 (Galati), pe o durata de 107 zile, in perioadele 1 martie-15 aprilie si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
j) pe bratul Borcea, zona km 37-47 (Fetesti), pe o durata de 107 zile, in perioadele 1 martie-15 aprilie si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
k) zonele cu regim de protectie integrala din perimetrul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”;
l) zona Rezervatiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitata de coordonatele:
NV: 43?47′ lat. N si 28?35′18” long. E
NE: 43?47′ lat. N si 28?40′ long. E
SV: 43?44′20” lat. N si 28?35′18” long. E
SE: 43?44′20” lat. N si 28?40′ long. E
si a carei limita dinspre mal este balizata.
Art. 4. -
(1) In zonele de refacere biologica/zonele de protectie sunt interzise:
a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice;
b) lucrarile care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta resurselor acvatice vii, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), activitatile prevazute la lit. a)-c) nu sunt interzise in urmatoarele situatii:
a) cand pescuitul se desfasoara in scopuri stiintifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundatiilor.
SECTIUNEA a 2-a
Specii si perioade de prohibitie
Art. 5. -
(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv si familial al speciilor de pesti dupa cum urmeaza:
a) stiuca, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana in data de 31 martie inclusiv;
b) lostrita, pastravul de mare si mihaltul, tot timpul anului;
c) pastravul indigen, pastravul fantanel si coregonul, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 30 aprilie si intre 15 septembrie si 31 decembrie 2010, iar lipanul incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 31 mai 2010;
d) sturioni, in tot timpul anului, cu exceptia:
-pescuitului in scop stiintific;
-pescuitului reproducatorilor din populatiile de primavara si de toamna in stare vie pentru Programul de populare de sustinere a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni.
(2) In apele Marii Negre se interzic:
a) pescuitul rechinului, pe o durata de 47 de zile, in perioada 15 martie-30 aprilie inclusiv;
b) retinerea la bord a femelelor de rechin gestante tot timpul anului;
c) pescuitul sturionilor tot timpul anului;
d) pescuitul delfinilor in tot timpul anului, mentinandu-se obligativitatea raportarii capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economica exclusiva).
(3) Pescuitul calcanului si dimensiunile minime ale ochiurilor de plasa se supun dispozitiilor Regulamentului (CE) nr. 1.287/2009 al Consiliului din 27 noiembrie 2009 de stabilire a posibilitatilor de pescuit si a conditiilor aferente pentru anumite resurse halieutice aplicabile in Marea Neagra pentru 2010.
Art. 6. – Prohibitia pescuitului in scop comercial si familial al scrumbiei de Dunare se stabileste pe sectoare astfel:
a) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Marea Neagra pana la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durata de 7 zile, in perioada 5-11 aprilie inclusiv;
b) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, pana la Vadul Oii, km 238, pe o durata de 22 de zile, in perioada 11 aprilie-2 mai inclusiv;
c) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Vadul Oii, km 238, pana la Gura Timocului, km 845,6, pe o durata de 30 de zile, in perioada 19 aprilie-18 mai inclusiv.
Art. 7. – Capturarea sturionilor se realizeaza in stare vie, in urmatoarele zone si perioade:
-pe o durata de 46 de zile in perioada de migratie de primavara, 1 martie-15 aprilie inclusiv, si 61 de zile in perioada de migratie de toamna, 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv, in zonele stabilite la art. 3 lit. g)-j).
SECTIUNEA a 3-a
Dispozitii finale
Art. 8. -
(1) Caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor si metodelor de pescuit comercial sunt cele prevazute in Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale.
(2) Se interzice folosirea navoadelor in delta si in lunca inundabila a Dunarii, in complexul Razim-Sinoe si in celelalte lacuri litorale pe o durata de 183 de zile, in perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.
(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setca in baltile, lacurile, garlele si canalele de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 30 septembrie inclusiv.
(4) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setca in complexul Razim-Sinoe si in celelalte lacuri litorale, in tot timpul anului.
Art. 9. – Dimensiunile minime ale pestilor si altor vietuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevazute in Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Art. 10. -
(1) Prevederile prezentului ordin nu se aplica unitatilor de acvacultura, inclusiv celor situate in ariile naturale protejate, cu exceptia celor din teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.
(2) In amenajarile piscicole situate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” activitatea de pescuit este permisa numai daca administratorii amenajarilor piscicole detin licenta de acvacultura eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, eliberat in baza urmatoarelor documente:
a) facturi fiscale de achizitie a materialului piscicol de la societatile de profil autorizate pentru producerea de material piscicol;
b) bilantul financiar-contabil pentru anul 2009;
c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea helesteelor;
d) licenta de acvacultura eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.
(3) Activitatea de pescuit in amenajarile piscicole se face prin notificarea prealabila cu 48 de ore inainte si in prezenta reprezentantilor Administratiei Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.
Art. 11. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, si ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”, cu modificarile ulterioare.
Art. 12. – La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului nr. 84/189/2009 privind prohibitia pescuitului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 147 din 9 martie 2009.
Rubesiana si pescuitul crapului si carasului
La prima vedere, titlul ar putea dezamagi pe multi dintre “confratii” nostri care vor exclama cu siguranta: alta tehnica? Trecind insa in revista concursurile mondiale de pescuit din ultimii ani, putem observa lesne ca aceasta metoda aduce cele mai bune rezultate si recruteaza tot mai multi adepti. Chiar daca este o realitate cruda, trebuie sa acceptam faptul ca odata cu trecerea anilor pestele lipseste tot mai mult din apele noastre iar ademenirea lor in cirlig devine o sarcina care presupune tot mai mult viclesug. Pentru cei care practica pescuitul cu vergi lungi, metoda prezentata in acest material poate sa constituie un ghid excelent pentru initiere.Batul si firul
Inima acestei metode este folosirea unei vergi de pescuit de lungime mare, formata din mai multe segmente. Varful are de regula 5-6 metri si este asemenea unei undite telescopice in care segmentele intra unul intr-altul pe dinauntru. Restul vergii este alcatuit din segmente de 1 – 1.20 metri, care se imbina prin mufare. Astfel, daca avem o undita de 12 m si vrem sa o reducem la 10 metri, ii scoatem primele doua segmente, insa nu ca la o undita telescopica normala ci direct, de la mina. Despre marci nu voi aminti fiindca tot mai multe firme renumite arunca pe piata o diversitate fantastica de sortimente la niste preturi la fel de spectaculoase. Rubesienele cel mai des utilizate atit in concursuri cit si in pescuitul de zi cu zi sint de 9 – 12 metri, existind insa “minuni” de 15, chiar 16 metri. Important este ca rubesiana sa fie cit mai rezistenta fara o elasticitate sporita; altfel, in cazul drilului unor pesti mai “rasariti”, varga poate ceda. Este indicat ca, fiecare rubesiana cumparata sa aiba unul sau doua virfuri de rezerva. Un aspect important pentru o varga de asemenea dimensiuni este si greutatea. O rubesiana de 12.5 m cintareste in medie 960 de grame dar aceasta greutate difera in functie de calitatea carbonului din compozitie. O greutate mai mica asigura si un confort sporit dar satisfactia si precizia acestui gen de pescuit este maxima. Grosimea firului pe care-l folosim este influentata de pestii pe care-i cautam si mai ales de apetitul acestora.Firul nu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. Sa nu uitam ca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari. Nimic nu e mai suparator decit ruperea acestui cauciuc. Grosimea firului trebuie sa fie foarte mica, variind intre 0.06 si 0.12 mm. Este bine sa folosim un forfac cit mai lung mai ales daca pestele nu este lacom. Avantajul consta in imprimarea unei miscari cit mai naturale momelii din cirlig in cazul in care agitam montura. Momeala in miscare va stirni intotdeauna interesul pestilor. Firul nu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. Sa nu uitam ca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari.
Plumbi, plute si cirlige
Exista numeroase tehnici de echilibrare a monturii cu plumbi. Intr-o prima clasificare exista echilibrari pentru pescuitul in ape linistite sau pe riuri. In apele linistite, in cazul in care pestele musca mai slab este indicat sa folosim o montura echilibrata cu plumbi dispersati.Acestia trebuie sa culiseze pe fir pe riuri pestele musca mult mai hotarit iar asta necesita un plumbaj mai usor. Sa nu uitam de lungimea forfacului care trebuie sa fie cit mai mare. Multitudinea fabricantilor de plute a dus la aparitia unor sortimente atit de bogate incit deseori cadem in nehotarire. In ape linistite va trebui sa folosim plute cit mai usoare si cit mai mici. Inelul prin care culiseaza firul trebuie sa fie situat cit mai aproape de “gitul” plutei pentru ca montura sa nu ne pacaleasca prin “culcarea” la orizontala a corpului plutei chiar si in cazul unei echilibrari perfecte. Un accesoriu de asemenea foarte util pentru aceasta metoda este folosirea unui stativ protector. Acesta ne va permite sa sprijinim mai usor segmentele pe care le scoatem prin mufare fara a le deteriora. Folosirea acesui stativ economisteste minute pretioase in timpul unui concurs.
Metoda
Montura bine echilibrata este cea mai importanta la pescuitul cu rubesiana. O montura fina, cu un cirlig nr. 22 si un fir subtire de 0.06 mm. vor putea fi “stapinite” mult mai usor chiar si in cazul in care apa are un curs lent. In conditiile unei calduri dogoritoare cind pestii sunt mai greu de ademenit va trebui sa indepartam plumbii la o distanta de 80 – 120 de centimetri de cirlig. Platicile de dimensiuni mai mari vor putea rezista mai greu tentatiei de a apuca momeala “scufundatoare”. Vom folosi cirligele sub forma picaturilor. Acestea chiar daca sunt mai greu de gasit in comert, imprimamomelii o miscare foarte naturala. Daca in trecut fiecare pescar avea metoda lui de preparare a nadei, in zilele noastre diversitatea sortimentelor oferite in magazinele de pescuit coplesesc si chiar deruteaza cumparatorul. Dar chiar si cu aceste sortimente bogate ne putem “arde”. Va trebui sa cumparam in functie de anotimpul in care le vom folosi, in functie de apa pe care vom pescui si in functie proportia in care le vom amesteca.Nada si nadirea
Pentru ape linistite (ingrediente pentru 10 kg de nada) 3 kg. de piine farimitata, 1kg de napolitane cu aroma de cocos, 1 kg de napolitane cu aroma de vanilie, 2 kg.de saminta de cinepa prajita, 1 kg. de saminta de floarea soarelui prajita, 1kg. de faina de malai prajita.
Pentru ape curgatoare (ingrediente pentru 10 kg de nada) 4 kg. de piine prajita , 1kg de napolitane cu aroma de vanilie, 3 kg. de saminta de floarea soarelui prajita, 1 kg de lut galben si 1kg. de faina de malai prajita.
In ape linistite este indicat sa folosim cit mai multe ingrediente uleioase datorita mirosului puternic pe care il raspindesc in apa. Miezul bolului de nada trebuie sa fie viu: viermusi, larve de libelula sau viermi de faina, excelenti la pescuitul babustei atit ca nada cit si in cirlig.
Drilul
Practica ne va invata sa estimam marimea pestelui imediat dupa intepare. Primul obiectiv va fi acela a indeparta pestele de locul in care am nadit pentru ca acesta sa nu-si sperie “amicii” care se hranesc acolo. Pentru a aduce la mal pestele, trebuie sa tinem in permanenta varga intinsa, demufind-o apoi, segment cu segment, in functie de lungime, pina la “virful” de 5 metri. Cu mina libera va trebui sa apucam un minciog
care trebuie sa fie cit mai lung, pentru a ne ajuta sa scoatem cit mai repede si mai comod pestele din apa.
Cele mai folosite momeli in Romania
Boabe de grau – momeala se foloseste in diverse nade dupa inmuiere 24 ore in apa, in pescuitul la crap.
Boabe de mazare (verde sau uscata) – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la babusca, caras, clean sau crap.
Boabe de orez expandat – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la caras, platica sau rosioara.
Boabe de porumb (din conserva, expandat, uscat) – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la babusca, clean, crap, caras sau mreana.
Broaste – momeala se foloseste prinsa in montura cu ancora, in pescuitul la salau, somn sau stiuca.
Bucati de cartof fiert – momeala se foloseste taiata cubulete pe carlig, in pescuitul la babusca, crap, lin, oblete, platica sau scobar.
Bucati de ficat alterat – momeala se foloseste pe ancora, bucati de 3-4 cm, in pescuitul la somn.
Bucati de ficat proaspat de vita – momeala se foloseste pe ancora, bucati de 3-4 cm, in pescuitul la babusca, clean, oblete, rosioara sau somn.
Bucati de mamaliga – momeala se foloseste taiata cubulete pe carlig sau cocolos pe momitor, in pescuitul la babusca, caras, crap, oblete, platica sau rosioara.
Bucati de paine – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la babusca, caras, crap, platica sau rosioara.
Bucati de pestisori – momeala se foloseste pe carlig sau pe ancora, in pescuitul la biban, clean, salau sau somn.
Coropisnite – momeala se foloseste legata de carlig, in pescuitul la clean, mreana, scobar sau somn.
Fructe mici (cirese ,coacaze, dude, struguri, visine, zmeura) – momeala se foloseste legata de carlig, in pescuitul la clean sau crap.
Greieri – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la clean, mreana sau scobar.
Intestine de pasare – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la biban, clean, mreana sau somn.
Lacuste – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la biban, babusca, clean, morunas sau rosioara.
Larve de carabus – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la babusca, clean, mreana sau lin.
Larve de libelula – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul tuturor pestilor.
Licurici, Lipitori – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la clean.
Muste – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la babusca, clean, caras, morunas, oblete, pastrav sau rosioara.
Omizi – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la babusca, biban, clean sau rosioara.
Pestisori vii – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la avat, biban, clean, salau, stiuca sau somn.
Raci – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la somn.
Rame de gunoi – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la biban, carcuda, caras, crap, platica, rosioara sau scobar.
Rame de mare – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la calcan, cambula, chefal, guvid sau stavrid.
Rame serpesti – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul la biban, crap, salau, stiuca sau somn.
Scoici – momeala se foloseste invelind ancora in carnea scoicii, in pescuitul la biban, crap, clean, mreana, lin sau somn.
Viermusi de musca – momeala se foloseste pe carlig, in pescuitul majoritatii speciilor de pesti.
Retete si nade
Reteta 1: Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte eficienta pt toate formele de crap. Merge foarte bine din mai pana in septembrie. Este un amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei.
- 4 kg de porumb uscat
- 1 kg de grau sau arpacas
- 2 kg de boillies (capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel) este f bine daca aveti 1 kg de boillies solubile.
- 1 kg de canepa (recomandabil sa fie coapta)
- 1 kg de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai ½ kg)
- ½ kg soia uscata
- ½ kg seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot
- ½ kg naut preparat (vezi capitolul momeli)
- ½ kg peleturi (solubile)
- aditiv praf sau lichid
- putina sare
- 10 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat de concentrata e aroma ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri). Puteti folosi foarte bine siropuri concentrate.
- 10 ml ulei de canepa
- 10 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel de mandarine poate fi combinat cu orice aroma.
Reteta 2: O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si cteno)
- 4 kg de porumb uscat
- 4 kg de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. Nu taiati cartofii decat atunci cand pregatiti nada.
- 2 kg de boillies (canepa, fructe sau squid)
- 1 kg de arpacas
- ½ kg naut preparat
- 1 kg zahar
- aroma
- 10 ml aditiv (merge bine in combinatia asta Aromix-ul de crap de Sensas)
- Cca 3 kg de porumb verde (taiat de pe stiulete)
- 2-3 kg de rosii
- 1 ceapa!!!!!!!! Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec.
- 1 kg de boillies de fructe (astea eu le-am pus in reteta)
- 4 paini
- 100 g miere
- 50 ml de ulei de floarea soarelui
- aroma de vanilie
- 2 linguri de aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!)
Reteta 4: O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie:
- ½ kg porumb uscat
- ¼ kg boillies (calamar, scoici, peste, somon)
- ¼ kg biscuiti pt caini (peste, somon)
- 20 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar
- emulsifiant
- 10 ml esenta de ciocolata
- 2 linguri de zahar
- 10 ml ulei esential de mandarine
- 2 linguri de aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den Eynde)
- un stimulator de apetit este binevenit
Reteta 5: Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se scufunda repede si unde este necesar sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. Tot pentru 2 zile de pescuit. Acestui mix puteti sa-i imprimati ce aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.
- 2 kg de porumb uscat
- 1 kg de boillies (aroma la alegere)
- 2 kg de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare
- ½ kg seminte de canepa coapta
- ½ kg de soia uscata
- ½ kg pelleturi de alune (sunt foarte uleioase)
- ½ kg pelleturi de aroma de baza
- ½ kg zahar
- 50 ml ulei de porumb
- 10 ml ulei esential de anason
- esenta dupa cum este cazul
- emulsifiant
- aditiv
Reteta 6: Mai departe incercati si voi si daca aveti rezultate bune spuneti-mi si mie. Ingrediente:
- 15% malai
- 10% faina de orez
- 15% faina de soia(grasa daca se gaseste)este un atractant natural
- 10% faina alba (pentru a lega si carbohidrata)
- 15% canapa prajta si tocata nu prea marunt
- 5% pelete de porci sau faina pentru pasari si porci (nu mai mult pentru ca valorile nutritive sunt prea mari, pentru a hrani un porc se folosesc 200g….atentie la dozaj.)
- 20% mancare de pasarele cu granulatia mica
- 10% puteti alege voi oricare atractant si indulcitor, chiar zahar este foarte bun vorba lui Leon J. De obicei eu bag o spetie si cele pentru bucatarie sa stiti ca sunt optime.
